Calendarul: de ce are anul 365 de zile și cum se corectează
Anul are 365 de zile pentru că Pământul face aproape 365 de rotații în jurul axei într-o înconjurare completă a Soarelui. Fiind puțin mai lung de atât, calendarul adaugă o zi la patru ani. OrizontNews explică știința pe înțeles, iar mai jos găsiți ideile esențiale.
Anul tropic și ziua solară
Un an tropic este intervalul dintre două echinocții de primăvară consecutive. Durează aproximativ 365 de zile și un sfert de zi. Această fracțiune explică de ce un calendar cu exact 365 de zile s-ar decala treptat față de anotimpuri.
De ce se adaugă o zi la patru ani
Dacă ignorăm sfertul de zi, după patru ani calendarul ar rămâne în urmă cu aproape o zi întreagă. Soluția este anul bisect, în care luna februarie are 29 de zile. Mecanismul păstrează calendarul aliniat cu pozițiile Pământului pe orbită.
Regula anilor bisecți
- anii divizibili cu 4 sunt, în general, bisecți;
- anii divizibili cu 100 nu sunt bisecți;
- anii divizibili cu 400 sunt totuși bisecți.
Această corecție mai fină există pentru că sfertul de zi este puțin mai mic decât 0,25. Fără ea, calendarul s-ar abate lent de la anotimpuri.
De la calendarul iulian la cel gregorian
Calendarul iulian folosea regula simplă, un an bisect la patru ani, și acumula o eroare mică, dar constantă. În secolul al XVI-lea a fost introdus calendarul gregorian, care a ajustat regula și a mutat data pentru a recupera diferența adunată. Țările au trecut la el la momente diferite, de aceea istoricii menționează uneori două date pentru același eveniment.
Idei practice de reținut
Dacă planificați contracte, abonamente sau termene, țineți cont că anii bisecți au o zi în plus. Un contract anual se poate încheia pe aceeași dată calendaristică, dar numărul exact de zile diferă. În calculele financiare sau în cele de sărbători mobile, verificați mereu dacă o aplicație folosește data calendaristică sau numărul de zile.
Pentru a înțelege cum gândesc oamenii de știință termeni precum model sau principiu, citiți și diferența dintre ipoteză, teorie și lege. Calendarul însuși este un exemplu de model construit pe observații repetate și corectat în timp.
Alte calendare, aceeași problemă
Aproape toate calendarele tradiționale au încercat să împace trei cicluri care nu se împart exact: ziua, luna și anul. Unele s-au bazat pe Lună, altele pe Soare, iar altele au combinat cele două, adăugând din când în când o lună suplimentară. Calendarul islamic este lunar și de aceea sărbătorile sale se mută prin anotimpuri, în timp ce cel gregorian este solar și urmărește anotimpurile.
Acest lucru arată că nu există un calendar perfect, ci unul potrivit scopului: agricultură, religie, administrație sau comerț. Oamenii au observat cerul, au notat repetițiile și au construit reguli pentru a le prezice.
De ce contează precizia
Astăzi, ceasurile atomice măsoară timpul foarte exact, iar rotația Pământului nu este perfect constantă. De aceea, specialiștii mai ajustează ocazional timpul civil. Pentru viața de zi cu zi, calendarul gregorian este suficient de bun, iar explicațiile de pe OrizontNews arată cum se leagă aceste idei de astronomia observațională.
Pe scurt, cele 365 de zile sunt o aproximare convenabilă a mișcării reale a Pământului, iar zilele bisecte o ajustează. Pentru alte explicații clare din astronomie și fizică, vizitați OrizontNews.
